Dezamagirea

Apus

Dezamagirea - o stare interesanta dar si neplacuta in acelas timp.

De fapt, ”dezamagirea”  nu e nimic mai mult dacat pierderea unor iluzii, o deceptionare in ceva sau mai degraba in cineva.

Problema e ca, iluzia tot de noi este creata, tot noi nutrim speranta ca ulterior sa o pierdem.
La sigur e legata de diferenta dintre persoane, diferenta de idealuri si desigur atitudinea dozata cu subiectivism.
Si totusi, dezamagirea creeaza o stare de nihilism, o stare de confuzie si dezorientare, se pierde ”harta”, se pierde ”busola”, lumina se stinge si nu ramane nimic mai mult decat o cale spre ”nu stiu unde” si ”nu stiu ce”...

Nimic iesit din comun, dezamagirea e ceva esential interactiunii dintre oameni(totusi percepem viata diferit), probabil ceva legat de varsta - uneori ne pierdem anumite idealuri fara a ne intreba de ce mai ieri credeam in ele.

Bafta si nu fiti nici obiectul, nici subiectul dezamagirii...

P.S.
Ma ”rupe” la filosofie